Sala Senatului Universităţii Româno-Americane a fost din nou luni 24 aprilie 2023 gazda tradiţională a unei dezbateri HMM Journal & RDC Magazine (http://holisticmarketingmanagement.ro/dezbatere-hmm-journal-rdc-magazine-investind-in-educatie-inteligenta-emotionala-si-asigurarea-talentului-necesar-economiei/ ). Evenimentul a debutat cu un mesaj din partea Prof. dr. Costel Negricea, Rectorul Universităţii Româno-Americane (Membru de Onoare al Comitetului Român al Distribuţiei), care conduce „în această perioadă o echipă de implementare cu succes a unei inspirate strategii de explorare, ale cărei prime două momente relevante s-au petrecut în Japonia” (http://holisticmarketingmanagement.ro/promovarea-brandului-romaniei-prin-intermediul-programelor-de-studii-universitare-echipa-universitatii-romano-americane-in-japonia/ ).
Distinsul Profesor Ion Bulborea a ţinut să sublinieze că esenţa mesajului i-a adus aminte de discuţiile purtate cu Fondatorul Universităţii Româno-Americane, regretatul Profesor Ion Smedescu şi cu Prietenul Universităţii Româno-Americane, legendarul Rector si Cancelar al Universității James Madison, SUA, respectiv regretatul Profesor Ronald E. Carrier (1932-2017: https://www.jmu.edu/news/2017/11/15-mm-remembering-carrier.shtml ). Profesorul Bulborea a amintit chiar de două evenimente relevante, prin conţinutul discuţiilor purtate (în prezenţa Profesorului Ronald E. Carrier) în anii nouăzeci, pentru dezbatere: discuţiile de la Ministerul Educaţiei din România; discuţiile din Biroul Rectorului Universității James Madison, Profesorul Ronald E. Carrier. Exact în timpul acestei prime intervenţii a Profesorului Bulborea s-a primit un mesaj de la Profesorul Dumitru Borţun (https://www.distribution-magazine.eu/?s=Dumitru+Bortun ), un alt invitat la dezbatere (care nu a reuşit, din păcate, să dea curs invitaţiei din motive obiective). Dincolo de calitatea mesajului, se cuvine a menţiona cuvintele din finalul acestuia: „Salutări Domnului Profesor Bulborea, cu respect, admiraţie şi drag”.
“Laboratorul de idei” găzduit de Sala Senatului Universităţii Româno-Americane a reconfirmat discuţii anterioare, respectiv faptul că „trăim într-o lume în care ne pasă şi de istorie şi narațiunea istorică este întotdeauna întemeiată pe experienţe de timp și spațiu” şi continuăm să „ne aflăm în situația unei culturi în creştere a evaluării şi măsurării în cadrul educației, cercetării şi inovării pe măsură ce avansăm deci către societatea următoare”. S-a făcut şi o trimitere comparativă la conţinutul semnificativ a două buletine de ştiri ale reputatei firme globale de consultanță în management McKinsey & Company (New York, SUA), care a fost fondată acum cca. 100 de ani de James O. McKinsey (Profesor la Universitatea din Chicago, SUA) şi oferă servicii profesionale corporațiilor, guvernelor și altor organizații:
• În urmă cu un an (8 martie 2022), într-un buletin de ştiri intitulat „Cum să ai grijă de tine” transmis prin e-mail, McKinsey & Company ne reamintea că suntem afectaţi de zgomot, notificări şi anxietate. Iar cum suntem tot mai distraşi (îndepărtarea atenţiei, gândurilor de la anumite preocupări, griji etc.) în viaţa noastră (interioară și exterioară), este foarte important a găsi momente de liniște;
• În dimineaţa zilei de 14 martie 2023, într-un buletin de ştiri intitulat „Dacă citești aceasta, este prea târziu” transmis prin e-mail, McKinsey & Company atrăgea atenţia (celor care se consideră ca fiind „extrem de online”) asupra faptului că: știrile, mofturile și controversele (care au dominat odată conștiința noastră colectivă timp de săptămâni) au doar o fracțiune din perioada de valabilitate pe rețelele sociale; rapiditatea cu care un videoclip devine viral caracterizează și viteza cu care dispare; tendințele nu numai că se mișcă rapid în aceste zile, dar au ajuns și să acționeze ca înlocuitori pentru exprimarea personală; limbajul, tehnologia, standardele de frumusețe etc. sunt fiecare la cheremul algoritmului atotputernic al rețelelor sociale; acest potop de tendințe indică o schimbare în modul în care a evoluat cultura (… „haos cultural”); este util a fi la curent cu cele mai recente lucruri care se întâmplă într-o anumită industrie, zonă etc. (fiind informat de tendințele de consum, mai ales că foarte mult conținut care devine viral te poate şi binedispune). Iar cum pandemia de COVID-19 a modificat în mod fundamental modul în care fiecare consumator navighează în lume, ar putea fi mai greu de determinat care dintre tendințele mai de scurtă durată, dacă există, dezvăluie o schimbare a gusturilor sau a comportamentelor care au o putere de rezistență. Atenţie însă la faptul că există un adevăr universal care se aplică în mod egal diferitelor generații, șefi sau directori etc. care încearcă să-și dea seama cum să-și găsească locul în această nouă lume haotică: evoluează odată cu vremurile, distrează-te puțin, dar nu trăda cine ești în partea ta de bază (cea mai importantă pentru tine).
Iar cum conversația bună stimulează mințile sub presiunea realităţii actuale adaptată dinamic la noua normalitate (http://holisticmarketingmanagement.ro/fruitful-discussion-between-rau-rector-costel-negricea-and-professor-john-stanton-chairman-professor-of-food-marketing-saint-josephs-university-philadelphia-u-s/ ) “laboratorul de idei” găzduit de Sala Senatului Universităţii Româno-Americane s-a îndreptat în final (graţie implicării Profesorilor Ion Bulborea, Victor Greu, Magdalena Iordache-Platis, Victor Lorin Purcarea, Ana Maria Alexandra Stanescu, Radu Marinescu, Theodor Purcarea ş.a.) către o sinteză a aspectelor relevante și concluziile fireşti ale dezbaterii:
• Realitățile în continuă și imprevizibilă schimbare cer îmbunătăţirea continuă a politicilor elaborate și dezvoltare adaptivă, cu investiții adecvate, pentru sistemele și procesele educaționale, atât la nivel global cât mai ales în țări cu economii deficitare și tehnologii moderate, pentru a reduce decalajele și cel puțin a evita derapajele;
• Ca prioritate strategică (a se vedea exemplul Finlandei după al doilea război mondial), educația trebuie să asigure continuitate pentru forța de muncă, dar și baza pentru comenzi sociale viitoare, generate de progresul tehnologic foarte rapid, crizele emergente (energie, resurse naturale, forță de muncă specializată etc.) și schimbările climatice și geopolitice;
• Investițiile în educație trebuie să asigure suportul material, dar mai ales să stimuleze noi paradigme informaționale și abilități orientate pe provocările actuale sau viitoare, având în vedere creșterea nivelului mediu de educație și a capacității de inovare, relevante atât profesional cât și social, necesare dezvoltării democratice stabile și sustenabile;
• Noile paradigme vor impune reconsiderarea:
- Obiectivelor de baza (formare/informare/evaluare), incluzând conceptul modern și complex de cunoaștere/autocunoaștere, în sensul unei evaluări elaborate, asistată de IT&C, atât fizic cât și on-line, având în vedere tendința noilor profesii, în care omul va lucra în tandem cu roboţii și inteligența artificială (IA), când crește nevoia de stratificare a nivelelor de competență (spre exemplu în crowdsourcing), dar și nevoia individului de a se încadra social eficient și eficace beneficiind de avantajele autocunoașterii și recunoașterii;
- Noilor metode și tehnici didactice, vizând stimularea pregătirii continue, evaluarea și curricula.
• O atenție adecvată se impune faţă de impactul dezvoltării fără precedent al IT&C asupra ecosistemului Pământului și evoluției speciei umane, prin prisma societății informaționale și a progresului către societatea bazată pe cunoaștere, unde multe profesii noi vor fi definite și de cerințe inedite, cum ar fi etica în ingineria AI/robotică;
• Inteligența artificială și robotica sunt un domeniu inedit în perspectivă, de impact planetar și dezvoltare a educației, directe și indirecte, vizând profesii, persoane și procese economice, dar aducând beneficii, sfidările complexe, fără precedent, cerând abordări adecvate de cunoaștere pentru a maximiza eficiența și eficacitatea;
• Atenuarea declinului material și geopolitic al ecosistemului Pământului și al speciei umane, având în vedere epuizarea resurselor planetei, schimbările climatice, precum și afluenţa de „Lebede negre, rinoceri gri și garnituri de argint: Anticiparea riscurilor geopolitice (și deschideri)” (https://www.mckinsey.com/capabilities/risk-and-resilience/our-insights/black-swans-gray-rhinos-and-silver-linings-anticipating-geopolitical-risks-and-openings? ), va depinde esențial de schimbările pe care numai educația le poate induce, cu o viteză adecvată, în baza socială și factorii de decizie.