Miercuri 3 iunie 2009, in Aula Academiei Romane a avut loc sedinta publica in care Academicianul Aurel Iancu a prezentat discursul de receptie “Nicholas Georgescu-Roegen – Intemeietor de scoala economica”, urmand Raspunsul Academicianului Viorel Barbu. Inspirat, ca intotdeauna atunci cand este vorba de bunul mers al stiintei economice romanesti, Academicianul Aurel Iancu si-a ales ca subiect “una dintre figurile cele mai reprezentative, puternice si luminoase… un mare spirit al epocii”.

Prestigiosul “The New York Times”,  anuntand cu regret la data de 5 noiembrie 1994 ca ne-a parasit “un mare om al stiintei economiei”, reamintea, printre altele si urmatoarele: Nicholas Georgescu-Roegen a colaborat strans cu Profesorul Schumpeter la mijlocul anilor treizeci; raspandirea faimei lui Nicholas Georgescu-Roegen s-a produs la mijlocul anilor saptezeci cand a publicat “Legea Entropiei si Procesul Economic” (Harvard University Press, 1971); Nicholas Georgescu-Roegen a argumentat ca necazul cu stiinta economica a lui John Maynard Keynes si a Profesorului Samuelson a fost ca acestia au infatisat economia mondiala ca un pendul, pe cand in opinia lui Nicholas Georgescu-Roegen o mai buna metafora era o clepsidra.

Nicholas Georgescu-Roegen, ne-a lasat si acest semnificativ mesaj: “Noi trebuie sa ajungem sa realizam ca o importanta premisa obligatorie pentru o viata mai buna este o cantitate substantiala de ragaz cheltuita intr-o maniera inteligenta”.

In preocuparea de cheltui o cantitate substantiala de ragaz intr-o maniera inteligenta, Academicianul Aurel Iancu a coordonat, printre multe altele, Operele Complete ale lui Nicholas Georgescu-Roegen, Editura Expert (aparute in colectia Biblioteca Bancii Nationale, al carei coordonator este Academicianul Mugur Isarescu): Omul si opera; Economia Romaniei; Statistica si matematica; Economie analitica; Legea entropiei si procesul economic; Energia, resursele naturale si teoria economica; Epistemologia roegeniana.

Nicholas Georgescu-Roegen afirma (“Energia, resursele naturale si teoria economica”, Ed. Expert, Colectia Biblioteca Bancii Nationale, 2006, pag. 68, 71, 256-257, 261) ca: “In contextul entropiei (transformare, evolutie – Rudolf Clausius), fiecare actiune a omului sau a unui organism, ba chiar al oricarui proces din natura se transforma intr-un deficit pentru intregul sistem… Daca nu ar fi existat acest deficit entropic, am fi fost capabili sa transformam munca in caldura si, prin reversibilitatea procesului, sa recuperam intreaga cantitate initiala de munca…  Civilizatia nu este stapanul puterii. Civilizatia autentica presupune economia puterii… A actiona potrivit cererii este cheia principala a oricarei economii a puterii, atat pe termen lung, cat si pe termen scurt. Omul trebuie sa se schimbe dintr-un risipitor de materie-energie intr-un colector de materie energie… Poate destinul omului este sa aiba o viata scurta, dar palpitanta,

impresionanta si extravaganta decat una lunga, lipsita de evenimente si cu o existenta vegetatitiva. Sa lasam atunci alte specii – amoebele, de exemplu – care nu au ambitii spirituale sa mosteneasca un pamant scaldat in soare.”

Stiinta este “plina de splendori”, este “un organism viu”, ne atrage atentia Nicholas Georgescu-Roegen (“Epistemologia roegeniana”, Cartea I, Ed. Expert, Colectia Biblioteca Bancii Nationale, 2006, pag. 11, 16, 17, 105-106, 144), iar “memorarea este un efort intelectual mai costisitor decat rationamentul”. Dupa cum, “este de asteptat ca structura stiintei pe planeta sa se schimbe in timp”. Noi, trebuie sa rememoram/rationam, ca “obiectivul primar al activitatii economice este autoconservarea speciei umane”, neuitand ca “dintre toate necesitatile vietii, numai cele strict biologice sunt absolut indispensabile supravietuirii” si: “Poate ca intr-o buna zi vom ajunge sa intelegem cu totii ca omul este si el un instrument, singurul capabil sa studieze propensiunile omului. In acea zi nu vor mai exista oameni uitati…”.

“Politicile publice si energia”, o provocatoare tematica supusa dezbaterii cu ocazia Atelierului stiintific interdisciplinar “Dezvoltarea economico-sociala la confluenta dintre libertatea responsabila si noile raporturi om – natura – societate: catre o economie durabila”, organizat de Academia de Studii Economice din Bucuresti  (ASE) si Institutul National Roman pentru Studiul Amenajarii si Folosirii Surselor de Energie – IRE. Este salutara aceasta initiativa (http://www.ire.ro/Masa%20Rotunda26maiASE.html).

Apreciem ca rezultatele dezbaterii respective (a se vedea Agerpres Foto: Theodor Valentin Purcarea, http://foto.agerpres.ro/index.php?i=3465903, http://foto.agerpres.ro/index.php?i=3465904; Horia Barbulescu, Jean Constantinescu, Theodor Valentin Purcarea si Gabriel Hanceanu, http://foto.agerpres.ro/index.php?i=3465897, http://foto.agerpres.ro/index.php?i=3465898) constituie un pas important, in actuala etapa de dezvoltare fiind imperativ necesara extinderea unui astfel de proiect la nivelul intregii economii nationale. In acest sens, s-a si propus organizarea unui serii de dezbateri tintind reconcilierea pietei cu aspiratiile de politica publica, in fond o “replica la existent”.Restaurarea relatiei de incredere intre cei care guverneaza si cei guvernati, urmarind identificarea modalitatilor de asigurare a integritatii politicii publice, este de cea mai mare actualitate intr-o lume transformata dramatic in care nu lucreaza singure nici pietele si nici sistemele nereprezentative. Lipsa consensului privind iesirea din criza constituie o adevarata drama a politicii publice actuale, fiind imperios necesara dobandirea intelepciunii de politica a alegerii publice. Concurenta este conducatorul cheie al performantei si al inovarii care alimenteaza cresterea economica, gratie concurentei corecte si deschise castigand cel mai bun produs si fortele pietei predominand. Se intetesc insa semnalele privind schimbarea naturii concurentei, care se desfasoara tot mai mult inauntrul retelelor controlate corporatist, reliefandu-se necesitatea aplicarii in reteaua industriala globala a unor principii de inginerie proaspete construind institutii politice calibrate cu grija si urmarind abordarea prin intregul sistem de afaceri umane, atat private  cat si publice. Este nevoie ca abordarile bazate pe piata sa ajute la punerea in practica a ambitiilor de reforma sociala. Situatia este cu atat mai presanta intr-un context global in care se considera ca necinstea calculata si aplicarea dublului standard, caracteristice concertarii dintre puterea politica si puterea financiara, ridica bariere puternice in calea deciziilor responsabile inteligente.

George Sorescu, Stancu Ilin, Theodor Purcarea si Adrian Paunescu au tinut sa  „trimita vorba” (vorba lui Marin Sorescu) despre aceasta stare de fericirede a calatori pe ganduri inaripate impreuna cu numerosii iubitori de cultura, confirmand rolul dezbaterilor in trainicia culturii.
Teodora Albu („Fantasticul in operele marilor nostri clasici”) ne trezeste spiritul facand dovada perpetuarii artei de a face “noul” tesand din “vechi”, invitandu-ne sa-i fim alaturi pe drumul gasirii echilibrului intre miraculos şi straniu, lasandu-ne sa ne imaginam noi rute ale călătoriilor, prin conectarea la efectele fantasticului produse de privirile creative ale marilor noştri clasici posesori ai artei de a vorbi imaginatiei noastre aduse catre emotiile perene ale vietii, captand reflectarea universului „imaginarului fantastic din arii folclorice si culte, perpetuandu-le in creatii originale”. Teodora Albu ne obisnuise cu pasionante „desprinderi de fructe” („Marin Sorescu. Versuri inedite. Intre imaginarul folcloric si ispita versului clasic”) si limpeziri de idei supunand actului critic „delicate randuri” aflate la intersectia valorilor trairilor fundamentale cu valorile istorice, critice si estetice („Observatie si atitudine critica in Scrisorile lui Ion Ghica”), cu descoperirea unor noi dimensiuni „exprimandu-ne figurat, sub lespezi si sub tencuieli ” („Marin Sorescu. La Lilieci”). Acum vine si ne impleteste o cununa de flori din creativitatea marilor nostri clasici impregnati de coloratura poetica generatoare a fantasticului, incalzindu-ne inimile, aducandu-ne aminte ca doine ca ale noastre nu-s…
Ca dupa o aducere aminte, intarita de Corul elevilor Scolii Generale nr.11 “St.O.Iosif”, Brasov, in aceasta atmosfera infrumusetata de carte si muzica, sa vina sa ne doineasca cu recunoscuta maiestrie, sarbatorind bucuria vietii, Dumitru Farcas („Zbor spre nemarginire”, lucrare biografica), un adevarat rezervor de energie transmitand o stare de simtire unica. Asa cum afirma Adrian Paunescu, Dumitru Farcas este artist si constiinta, este una dintre marile valori ale culturii noastre si face parte din strategia noastra de neam, taragotul sau avand forta de a ne vorbi. Purtator de mesaj de-a lungul generaţiilor, Dumitru Farcas marturiseste ca a invatat ce inseamna cinstea, demnitatea si omenia de la taranii din satul natal, Grosi, de la invatator, de la preot si de la primar. Destinul i-a fost marcat de intamplari si intalniri cu oameni de calitate pe care continua sa-i respecte. A cules de la oameni si a daruit oamenilor. O spune cu farmecul
neasemuit al decentei, cu sensibilitate si caldura sufleteasca.

Conferinta SANABUNA 2009 aabordat imperativul reflectiei si actiunii responsabile asupra problematicii “sanatate – alimentatie – bunastare”, cautand sa identifice acea noua necesara directie a atitudinilor de natura a permite fondarea unui parteneriat public-privat apt sa ofere solutii adecvate de influentare a schimbarii comportamentale pentru a imbunatati sanatatea si responsabilitatea ecomomico-sociala. La Conferinta au participat reprezentanti ai Parlamentului Romaniei, ai Ministerelor de resort, ai Academiei Romane si ai Academiei de Stiinte Medicale, ai Comitetului Roman al Distributiei – A.I.D.A. , ai unor Universitati (Universitatea Romano-Americana Bucuresti, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea Politehnica Bucuresti, Academia de Studii Economice Bucuresti, Artifex Bucuresti, Universitatea Valahia Targoviste,  Universitatea George Baritiu Braşov), precum si ai unor operatori economici care isi asuma in mod real reponsabilitatea sociala corporativa si dezvoltarea durabila.
Caracterul interdisciplinar al manifestarii a permis acoperirea unor aspecte de certa actualitate, pornindu-se de la armonizarea preocuparilor legate in mod efectiv de construirea unei vieti cu adevarat mai bune, in contextul presiunii constientizarii legaturilor dintre sanatate, alimentatie si diferitele aspecte ale afacerilor si al imperativului identificarii raspunsurilor adecvate in confruntarea cu reforma bunastarii, reconfigurand cai consistente cu valori fundamentale, educatia aflandu-se in inima adaptarii, iar solidaritatea neputand fi neglijata. Dezbaterile au atins un punct culminant pe fondul abordarii atat al activitatilor si al actiunilor care ar putea imbunatati sanatatea si bunastarea, construind si sustinand increderea consumatorului in lantul alimentar, cat si al manierei de a directiona cele mai bune minti pentru o relatie durabila « Sanatate – Alimentatie – Bunastare », facand din aceasta relatie o preocupare culturala curenta. Interventiile pertinente pe parcursul dezbaterilor (dintre care evidentiem pe cele ale domnilor: Florian Popa, Membru titular al Academiei de Stiinte Medicale si Rectorul Universitatii de Medicina si Farmacie  “Carol Davila” – Bucuresti; Laurentiu Mircea Popescu, Presedintele Academiei de Stiinte Medicale si Presedintele Sectiei Medicale a Academiei Romane; Theodor Valentin Purcarea, Presedintele Comitetului Roman al Distributiei, Presedinte A.I.D.A. Romania, Profesor la Universitatea Romano-Americana; Victor Surdu, Membru al Parlamentul Romaniei; Constantin Opran, Rectorul Universitatii Lucian Blaga din Sibiu, Constantin Popa, Academician s.a.) au evidentiat actualitatea parteneriatului avand la baza atat buna intentie cat si stiintain transformarea comportamentului de natura a produce alimente, a oferi alimente si a permite alegeri de alimente în echilibru cu sănătatea şi durabilitatea, intelegand interacţiunea între stilul de viaţă alimentară şi alţi factori de stil de viaţă.
Concluzia manifestarii a fost ca discursul si actiunea asupra problematicii “alimentatie – sanatate – bunastare” trebuie si pot fi modificate pentru a ne prezerva viata, deschizandu-ne mintile si inaltandu-ne spiritele pentru a traversa “oceanul de neincredere” ale carei valuri uriase izbesc cu furie in tarmurile constructiilor economico-sociale, depasind fragmentarile de intelegere, interactionand, implicandu-ne, comunicand si invatand cum sa realizam schimbarea adecvata a comportamentului nostru de producatori, distribuitori si consumatori individuali si organizationali ai alimentului care a devenit o parte a culturii noastre. Este vorba de o cultura care: trateaza impreuna imbunatatirea sanatatii si cresterea responsabilitatii sociale; stimuleaza preocuparea pentru sinergia între retururile sociale şi cele de afaceri, crescând reciprocitatea; recunoaste momentul adevărului si invita la lucru in echipa pe arhitectii conversaţiei generatoare de actiune responsabila, considerand ca „terapeutul” este in fiecare dintre cei care se angajeaza cu responsabilitate in parteneriatul pentru “alimentatie – sanatate – bunastare”, un parteneriat care poate restaura increderea in viata si in piata. Sanatatea oamenilor se afla în centrul dezvoltării durabile şi al adaptării afacerii in consecinta.

Operationalizarea transferului de cunoastere si competitivitatea sectorului distributiei bunurilor de larg consum, Probleme Economice, Institutul National de Cercetari Economice, Academia Romana, Vol. 307-308/2008. Theodor Valentin Purcarea, Valeriu Ioan-Franc, Virgil Popa s.a. invita la semnificative clarificari, titlurile de capitole fiind relevante: Practicile de retail si taxele de raft; Coincidenta temporala intre concentrarea retailului si impunerea taxelor de raft; Sa fie taxele de raft “drogul alegerii” care nu ajuta eficienta sistemului?; Transferul puterii aliantei de cumparare pe piata de retail prin utilizarea taxelor de raft; Negocierea dintre retaileri si furnizorii acestora; Legatura intre inventarele pentru produse individuale si inventarul intregii firme; Ce se intampla in cazul unei puteri cosiderabile de negociere a retailerilor; Ce s-ar mai putea face pentru imbunatatirea performantei sistemului operational; Politica europeana in domeniul concurentei si supermarketurile; Provocari pentru autoritatile de concurenta; De ce este necesara o noua lege a concurentei etc. Acest volum din reputata Serie “Probleme Economice” a Institutului National de Cercetari Economice valorifica rezultatele partiale ale grantului 304/D11/2008 al Academiei Romane castigat de Universitatea Romano-Americana, Responsabil de proiect fiind Prof. univ. dr. Theodor Valentin Purcarea.
Cum in “lumea concurentei” se spune ca un consumator ignorant nu poate beneficia de avantajele pietei concurentiale, exista speranta ca prezenta lucrare nu va trece neobservata asa cum au trecut lucrari care au precedat cu mult intensele dezbateri incepand cu luna martie 2008, pe tema asa-numitului „razboi al supermarketurilor”. Pentru ca, exact cu un an inainte, respectiv in martie 2007, oricine putea citi in format electronic, in „Competition’s Review”, Martie 2007 (Dosar. Piata distributiei), articolul “Cel mai rapid impact al aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Realitatea si particularitatea distributiei”. De altfel in manualul de Distributie si Merchandising dupa care invatau studentii de la Universitatea Romano-Americana incepand cu 1 octombrie 2007, erau abordate aceste aspecte care, ulterior, “incingeau spiritele” in dezbaterile respective incepute in luna martie a anului urmator, 2008.