Prezentarea publică a cărţii „Pandemia. Constrângeri şi oportunităţi economice”, la Academia Română, 28 iunie a.c.
Academia Română a fost, este şi va fi simbol al spiritualităţii, un forum al consacrării, un spaţiu al cercetării fundamentale. Cuvântul este comunitate de spirit, a argumentat cândva Acad. Dumitru Staniloae, atrăgându-ne şi atenţia asupra necesităţii existenţei simţului conştient al rânduielii, al frumosului, pentru a face un lucru aşa cum trebuie, în comuniune bucuroasă.
Frumoase cuvinte au răsunat astăzi, luni, 28 iunie 2021, la Academia Română, unde a avut loc prezentarea publică a cărţii „Pandemia. Constrângeri şi oportunităţi economice”, realizată de Institutul Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu” (INCE) la Editura Academiei Române, sub coordonarea Acad. Bogdan Simionescu, Vicepreşedinte al Academiei Române.
Semnificativul eveniment (adevărată “comuniune bucuroasă”) de astăzi a fost deschis (cu căldura şi competenţa recunoscute) de moderator, Prof. Dr. Valeriu Ioan-Franc, Membru corespondent al Academiei Române, Director General adjunct al INCE, Directorul Centrului de Informare şi Documentare Economică (CIDE). Intervenţiile au evidenţiat nevoia de înţelegere, valoare şi adevăr în căutarea şi aflarea răspunsului necesar, conştientizând interdependenţa. Au mai subliniat importanţa reflecţiei şi a acţiunii în mod agil cu înţelepciune practică, pe bază de planuri coerente şi oneste ca expresie a procesului disciplinat de conceptualizare, aplicare, analiză, sinteză (proces început în contextul izbucnirii crizei fără precedent şi derulat în mod activ şi cu abilitate, evaluând informaţiile obţinute prin observaţie, experienţă, reflecţie, raţiune, comunicare). Frumoasele, inpiratele şi inspiratoarele cuvinte au fost rostite de: Acad. Bogdan Simionescu, Vicepreședinte al Academiei Române; Ilie Bădescu, Membru corespondent al Academiei Române; Luminiţa Chivu, Director General al INCE; Tudorel Andrei, Preşedintele Institutului Național de Statistică; Simona Moagăr-Poladian, Director al Institului de Economie Mondială; Valeriu Ioan-Franc, Membru corespondent al Academiei Române.
Există, desigur, diferențe considerabile pentru fiecare țară, sector și companie în timp ce se merge pe drumul către o următoare stare de normalitate (încă nedefinită; în fond, americanul de origine română, Peter Georgescu, spunea încă de la mijlocul anilor nouăzeci că: “Este sfârşitul lumii aşa cum o cunoaştem”), cu o incertitudine ridicată și încercându-se să se înțeleagă mai bine implicațiile economice și să se învețe din tiparele identificate din recesiuni și recuperări anterioare. Important este însă a realiza că oamenii țin la ceea ce se întâmplă în viitor, au temeri (în timp ce încearcă să înțeleagă) și speranțe (în încercarea de a-și depăși temerile acționând), fiind imperativ a realiza acel echilibru general fin (inclusiv din punct de vedere al abordărilor “Constrângerilor şi oportunităţilor economice”).
De-a lungul vremurilor traversate au fost semnale semnificative, cum au fost şi următoarele:
• “Remodelarea ordinii internaţionale”, Raport către Clubul de la Roma (Jan Timbergen, coordonator, 1976) ; “Şocul viitorului”, “Al treilea val”, “Puterea în mişcare: Cunoștințe, bogăție și putere la marginea secolului XXI” (Alvin Tofler, 1970, 1980, 1990); “Prima revoluţie globală”, Raport către Clubul de la Roma (Alexander King şi Bertrand Schneider, 1991), care a evidenţiat, de exemplu, că uneori acţiunea brutală a forţelor pieţei ar putea conduce la inegalităţi, la neglijarea necesităţilor sociale, la distrugerea mediului înconjurător şi chiar la consumarea într-un termen scurt a resurselor esenţiale pentru viitor, fiind necesară, în consecinţă, o definire a graniţelor în interiorul cărora să poată funcţiona piaţa, beneficiind de mecanisme care să permită corectarea efectivă a abuzurilor.
• Evaluarea intitulată „O potențială pandemie de gripă: posibile efecte macroeconomice și probleme de politică” (U.S. Congressional Budget Office,CBO, December 8, 2005; revised July 27, 2006); „Gripa pandemică. Pregătire, răspuns și recuperare”, Ghid pentru infrastructura critică și resursele cheie (U.S. Department of Homeland Security, September 2006); “Epidemii şi Ştiinţa Economiei” (David E. Bloom şi David Canning, PGDA Working Paper No. 9, Harvard School of Public Health, 2006); Raportul 2011 “Șocuri globale viitoare: Pandemii” pregatit de Harvey Rubin ca o contribuţie la proiectul OECD “Șocuri globale viitoare”; “Memento focare de gripă de amenințare pandemică” (Banca Mondială, Martie 2013), care a evidențiat necesitatea conectării sistemelor, profesiilor și disciplinelor în timp ce se confruntă cu perturbări etc.; “Antifragil: Lucruri care câștigă de pe urma dezordinii” (Nassim Nicholas Taleb, 2012); “Superinteligența. Căi, pericole, strategii” (Nick Bostrom, 2015); “Ipoteza lumii vulnerabile” (Nick Bostrom, 2019); “COVID-19: Acesta este modul în care se poate face Marea Resetare în mod corect” (Klaus Schwab şi Thierry Malleret, Forumul Economic Mondial, 14 iulie 2020); Raportul intitulat “Impactul social și economic al COVID-19” (Eduardo Levy Yeyati şi Federico Filippini, 8 iunie 2021, The Brookings Institution, Washington, DC), care a evidenţiat urmatoarele aspecte: “Impactul pandemiei asupra creșterii PIB-ului mondial este masiv. Recesiunea globală COVID-19 este cea mai profundă de la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial… Impactul șocului este probabil să fie de lungă durată… Pandemia a declanșat un răspuns fiscal și de sănătate fără precedent în ceea ce privește viteza și amploarea… capacitatea țărilor de a pune în aplicare astfel de măsuri a variat semnificativ. În această notă, identificăm trei condiții importante preexistente care au amplificat impactul șocului: (1) Spațiul fiscal: Capacitatea de a sprijini gospodăriile și firmele depinde în mare măsură de accesul la piețele financiare internaționale; (2) Capacitatea statului: Implementarea rapidă și eficientă a politicilor de sprijinire a gospodăriilor și firmelor necesită o capacitate substanțială a statului și o infrastructură de impozite și transferuri bine dezvoltată; (3) Structura pieței muncii: o mare parte a lucrătorilor informali care se confruntă cu fricțiuni semnificative pentru a adopta munca la distanță și nivelurile ridicate de sărăcie și inegalitate, adâncesc impactul dăunător al crizei”.
Concluzionăm, cu satisfacţie, că „Pandemia. Constrângeri şi oportunităţi economice” – realizată de Institutul Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu” (INCE) la Editura Academiei Române, sub coordonarea Acad. Bogdan Simionescu, Vicepreşedinte al Academiei Române – este o lucrare de referinţă care confirmă competitivitatea cercetării noastre științifice economice. Ne permitem a încheia (mulţumind pentru permisiune) citând din “semnalele” lansate (pe ResearchGate) de CS I Dr. Valeriu Ioan-Franc şi colaboratorii: „pandemia de coronavirus continuă să distrugă planeta, atât printr-o anxietate surdă augmentată de declaraţiile contradictorii făcute zilnic, cât şi de prăbuşirea economică obiectivă provocată de politicile implementate pentru combaterea acesteia”; “… în majoritatea statelor, cel puţin în faza de debut a pandemiei, măsurile cu impact asupra economiei au fost secundare celor destinate restrângerii ariei de răspândire a virusului”; “… abordare limitativă care nu ia în considerare caracterul de fenomen social al unei pandemii…”; “… acţiunea denumită cu totul nefericit „distanţare socială”; “… viaţa oamenilor este „nepreţuită” şi, în consecinţă, nu putem limita formal „costurile” pentru asigurarea ei. Însă „limita ” cheltuielilor pentru asigurarea sănătăţii populaţiei este dată de performanţele economiei statului, o „neglijare ” a aspectelor economice fiind sinonimă cu dezinteresul pentru sănătate”; << … Ne revine, aşadar, datoria de a evalua şi de a reevalua permanent „lecţiile” la care această criză ne obligă şi, pe baza lor, să găsim cele mai eficiente soluţii pentru diminuarea impactului multivectorial generat de actuala pandemie >>; << Întrebarea „Economiştii încotro?” rămâne inclusiv în România >>; “… creştere economică nu înseamnă şi dezvol tare, iar acest handicap trebuie depăşit prin înţelegerea corectă a setului de politici care fac ca modelul economic să fie funcţionabil pentru toţi cetăţenii”; << O problemă de fond a perspectivei României este lipsa unui obiectiv politico economic clar pe termen lung, care să răspundă întrebării „ce dorim să devină România?”, dorinţă ce s-ar putea exprima într-o frază simplă, dar cuprinzătoare ca mesaj. Este de constatat faptul că simpla creştere economică a devenit insuficientă, chiar cu calificativele durabilă sau sustenabilă, dacă nu dă sens real şi efectiv calităţii structurii economice şi creşterii standardului de viaţă al cetăţenilor României” >>; “… evidenţiind prăpastia dintre politics şi policies”; “… Avem nevoie de forţa de muncă activă în prezent şi în viitorul imediat, cu criză sau fără criză pandemică”; “… Ne-am fi aşteptat la realizarea unei coaliţii ştiinţifice de analiză şi recomandări pentru guvern, având în vedere starea economiei la început de an şi complicaţiile macroeconomice ulterioare determinate de criza Covid-19”; <<… Covid-19 este inclusiv o luptă contra cronometru, şi efortul de reconstrucţie economică se va desfăşura sub o permanentă presiune a timpului. De viteza şi abilitatea ţării noastre de a valorifica oportunităţile oferite de relaxarea regulilor comunitare (renunţarea la limitele impuse deficitului bugetar, „liberalizarea” unor ajutoare de stat etc.) depinde dacă la finalul acestei crize România va fi redus din decalajul faţă de economiile europene avansate sau, dimpotrivă, acest decalaj va fi unul mai mare >>.
