În plină perioadă de reinventare, inovare şi transformare a mediului de afaceri, Consiliul Concurenței din România reconfirmă faptul că este o echipă rezilientă, care continuă să înveţe mai mult şi mai bine, mijlocindu-şi resetarea priorităţilor în raport cu ritmul accelerat al schimbărilor caracteristice impactului general al pandemiei de Sars-Cov-2. În mod evident, au existat un management agil, un management al talentului şi un management al riscului, care au permis mersul înainte pentru realizarea menirii autorităţii de concurenţă (“a face ca piețele să funcționeze mai bine, în beneficiul consumatorilor, prin încurajarea și asigurarea liberei concurențe în toate domeniile activității economice”). Ceea ce a întărit convingerea Colegiului Consultativ (exprimată şi cu prilejul reuniunii din ziua de 3 iunie 2021) că expertiza (înţeleasă prin prisma cunoştinţelor şi a experienţei) rămâne fundamentul competenţei.

De altfel, ritmul accelerat al schimbărilor în contextul transformării digitale şi al necesităţii restaurării concurenţei în economia digitală  (a se vedea şi “Raportul Consiliului Concurenţei “Evoluția concurenței în sectoare cheie 2020”: http://holisticmarketingmanagement.ro/raportul-consiliului-concurentei-evolutia-concurentei-in-sectoare-cheie-2020/ ) este confirmat şi de evoluţii recente din “Familia internaţională a Concurenţei”, cum sunt, de exemplu, următoarele:

• 4 iunie 2021, Comisia Europeană (Press release: <https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_21_2848>) a anunţat că a deschis o investigație formală antitrust pentru a evalua dacă: Facebook a încălcat regulile de concurență ale UE prin utilizarea datelor publicitare colectate în special de la agenții de publicitate pentru a concura cu acestea pe piețele în care Facebook este activ (precum anunțurile publicitare clasificate, care sunt: o formă de publicitate, deosebit de frecventă în ziare, online și alte periodice, care pot fi vândute sau distribuite gratuit; mult mai ieftine decât mai răspânditele anunţuri mai mari afișate utilizate de companii); Facebook leagă serviciul său de anunțuri clasificate online „Facebook Marketplace” de rețeaua sa socială, încălcând astfel regulile Uniunii Europene în materie de concurență. Comisia Europeană a mai menţionat, printre alte aspecte, că va căuta să colaboreze îndeaproape cu Autoritatea Regatului Unit pentru Concurență și Piețe (CMA, care a lansat tot pe 4 iunie a.c. propria sa investigație cu privire la utilizarea datelor de către Facebook) pe măsură ce se dezvoltă investigațiile independente;

•  25 mai 2021, Biroul Procurorului General (OAG), Washington, District of Columbia (Press release: <https://oag.dc.gov/release/ag-racine-files-antitrust-lawsuit-against-amazon>) a anunţat că Procurorul General Karl A. Racine (D.C., Districtul reclamant al Columbiei este reprezentat de și prin intermediul ofițerului său juridic șef, procurorul general al districtului, care este autorizat în mod special să aplice legile antitrust ale districtului) a depus o plângere legală formală la Curtea Superioară din D.C. (acest district reclamant, corporație municipală împuternicită să dea în judecată și să fie trimis în judecată, fiind guvernul local pentru teritoriul care constituie sediul permanent al Guvernului Statelor Unite: <https://oag.dc.gov/sites/default/files/2021-05/Amazon-Complaint-.pdf>) împotriva Amazon.com, Inc., încercând să pună capăt practicilor anticoncurențiale ale Amazon (cel mai mare retailer online din lume, controlând 50-70% din vânzările online de pe piață, conform Raportului din 2020 privind investigaţia asupra concurenței pe pieţele digitale, condusă de Subcomitetul pentru drept antitrust, comercial și administrativ, Comisia pentru Justiție, Camera Reprezentanților SUA) care au ridicat prețurile pentru consumatori și au înăbușit inovația și alegerea pe întreaga piață de vânzare cu amănuntul online.

• 30 aprilie 2021, Comisia Europeană (Press release: <https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_21_2061>) a anunţat că a informat compania Apple cu privire la opinia sa preliminară conform căreia a denaturat concurența pe piața de streaming musical (abuz de poziție dominantă pentru distribuirea de aplicații de streaming (trimiterea de sunet sau video către un computer, telefon mobil etc. direct de pe internet, fără descărcare și salvare în prealabil) muzical prin al său aşa-numit App Store (app marketplace, platformă de distribuție digitală dezvoltată și întreținută de compania Apple pentru aplicații mobile pe sistemele sale de operare iOS și iPadOS), investigaţia aprofundată fiind deschisă de Comisia Europeană cu un an mai înainte (16 iunie 2020);

• 7 aprilie 2020, Raportul anual 2020 al Consiliului Concurenței din România (<http://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2021/05/Raport-anual-siteza-RO-EN-final.pdf >), care a confirmat, de exemplu: finalizarea a 13 investigații de încălcare a legislației de concurență; buna funcționare a noii direcții având ca principală atribuție identificarea barierelor de natură legislative (piața națională, piața internă a UE), finalizarea (prin impunerea de sancțiuni) a 2 cazuri în domeniul concurenței neloiale, 54 de concentrări economice autorizate în urma notificării acestora (din care 3 cu angajamente), 79% hotărâri favorabile Consiliului Concurenței pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, 82% din cuantumul aplicat al amenzilor a fost menținut de către Înalta Curte de Casație și Justiție, aprobarea (Comisia Europeană) pentru România a 22 măsuri de ajutor de stat (majoritatea având ca obiectiv limitarea efectelor pandemiei de COVID-19), inițierea și promovarea unor semnigficative acte normative în domeniul concurenței și al ajutorului de stat, demararea celor mai multe proiecte legislative europene în domeniul afacerilor europene și Reţelei Europene a Concurenţei (ECN), implementare a 6 proiecte de asistență tehnică și capacitate administrativă având ca beneficiari alte autorități de concurență, continuarea implementării la nivel intern atât a Proiectului Big Data, cât şi a celui privind licenţierea şi simplificarea procedurilor pentru mediul de afaceri derulat împreună cu OCDE și DG Reform, Comisia Europeană etc. Se cuvine a consemna, printre alte aspecte şi cum Consiliul Concurenței, în urma unei investigații, a restabilit concurenţa pe piaţa platformelor online, realizând şi o premieră la nivelul UE, respectiv definind piaţa relevantă. Reamintim, în acest cadru, că un Raport al Consiliului Concurenţei din 2018 a acordat o atenţie deosebită platformelor online (pornind de la definiţia propusă de Comisia Europeană în anul 2015 într-un document lansat în consultare publică), în timp ce abordarea de marketing a avut în vedere şi teoriile comportamentale elaborate de laureaţi ai Premiului Nobel în economie precum Richard Thaler şi Daniel Kahneman;

• 11 februarie 2021, Consiliul Concurenţei (<http://www.consiliulconcurentei.ro/consiliul-concurentei-supune-spre-consultare-publica-proiectul-de-ordonanta-de-urgenta-a-guvernului-privind-masurile-de-punere-in-aplicare-a-regulamentului-ue-2019-1150-al-parlamentului-eu/>) a supus spre consultare publică Proiectul de “Ordonanță de urgență a Guvernului privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996” etc.

Coincidenţă interesantă, tot în luna februarie a acestui an Asociaţia ştiinţifică Comitetul Român al Distribuţiei (al cărei sediu social este la Universitatea Româno-Americană: Board of Directors – Comitetul Roman al Distributiei ), a lansat o invitaţie la o dezbatere (<https://www.crd-aida.ro/2021/02/dezbatere-lectii-de-retinut-studiul-istoriei-economice-si-importanta-intelegerii-trecutului/>), în riguroasa fundamentare, reamintindu-se, printre alte aspecte, cum: cunoaşterea şi întelegerea conceptelor şi a proceselor este pasionantă, o caracteristică fiind în acest sens abilitatea de a emite judecăţi credibile, mărturii despre fapte de caz şi generalizări ştiinţifice (din volumul “Mari economişti europeni”, coordonator Alexandru Butiseacă, Universitatea Româno-Americană, volumul fiind indexat atȃt în catalogul HOLLIS Classic al bibliotecii Universității Harvard cu nr. 013221078, cȃt şi la biblioteca Universității Chicago cu nr. 8838201); înţelepciunea universală a scos periodic la iveală argumente cu privire la faptul că avem nevoie de istoria ştiinţelor, aceasta studiind emergenţa şi dezvoltarea cunoștințelor sistematice în dezvoltare, revalorizând astfel ştiinţa care face parte din cultura noastră şi se învaţă prin istorie, refuzând improvizaţia şi dezvoltând calităţi morale.