Articolul porneste de la “conversatia despre lipsa conversatiei intre producatorii romani si retaileri”, despre “noul experiment in care se vor reconfrunta pozitii argumentand ce este real si ce nu”, pe fondul in care ca si in marile magazine “produsele” care se vad cel mai mult se vand cel mai bine, pe raft, in cele mai bune pozitii, fiind plasate produsele cele mai profitabile pentru magazin.

Debutul mediatizatului conflict producatori-retaileri a scos in evidenta accentul pus pe comportamentul etic al retailerilor in contextul procesului de cumparare al produselor de la furnizori, respectiv numeroasele taxe impuse furnizorilor pentru ca produsele acestora sa ajunga pe rafturile marilor magazine. Protectia concurentilor nu este echivalenta cu protectia concurentei si ramane dificil de dovedit ca un furnizor afectat actualmente este lipsit de alternativa echivalenta pentru a negocia cu un retailer acuzat de ridicarea de bariere la intrarea pe piata. Taxele de raft au fost analizate in timp din diferite perspective, platile de taxe pentru producatori aparand mai mult ca fiind legate de vanzari.

In Uniunea Europeana exista tari in care se aplica coduri de practici care guverneaza relatiile dintre furnizori si retaileri. Managementul relatiilor dintre furnizori si retaileri a fost, este si va fi o provocare. Este deosebit de important sa se inteleaga importanta existentei unor relatii de colaborare la nivelul lantului ofertei, punand consumatorul in centrul preocuparilor si respectand standarde etice in tranzactii. Exista o serie de constrangeri legale (legate de: stabilirea preturilor, activitatile promotionale, vanzarea produselor, relatiile cu lantul ofertei, politici de dezvoltare etc.) si etice (coduri de etica, explicite sau implicite, privitoare la: cumparare, vanzare, relatia retailer-angajat) pentru comportamentul participantilor la acest lant, cele legale rezultand in general din legislatia concurentiala si cea privind protectia consumatorilor.

Negocierea dintre furnizor (producatorul roman, in cazul in discutie) si cumparator (reprezentand “marea distributie” din Romania) depinde in mod evident de puterea economica a cumparatorului (lantul de supermarketuri si/sau hypermarketuri), de abilitatea acestuia. Certa este nevoia de a construi un ecosistem al conversatiei dand nastere unei experiente partajate, construind incredere si intarind relatiile intre participanti, evaluand in mod adecvat relatia producatori/furnizori romani – “marea distributie” si impactul acestei relatii asupra bunastarii sociale.

(http://www.tribunaeconomica.ro/index.php?id_tip_categorie=4&id_categ=88)

Comisarul european pentru multilingvism Leonard Orban a apreciat evolutia foarte buna a Universitatii Romano-Americane, in contextul dezvoltarii acesteia  pe fundalul reformei invatamantului superior pe care a intreprins-o Romania pentru a crea un Spatiu european al invatamantului superior pana in 2010. Cu prilejul Conferintei sustinute pe 25 ianuarie la sediul Universitatii Romano-Americane – si la care au participat, alaturi de domnul Nicolae Idu, seful Reprezentantei Comisiei Europene la Bucuresti si reprezentanti ai Institutului European din Romania, precum si ai unor organizatii neguvernamentale – Comisarul european a precizat ca societatea informationala moderna este construita in jurul comunicarii, cunoasterea limbilor straine reprezentand un element cheie in constructia unei Europe pentru toti in care se intreprind ample reforme in vederea cresterii locurilor de munca. Competentele lingvistice sunt incluse printre competentele cheie aflate in centrul invatarii pe tot parcursul vietii, iar pentru a cuceri noi piete este nevoie nu numai de limba engleza, ci si de alte limbi europene sau mondiale, precum dialectul mandarin sau limba rusa sau japoneza care se preda si in Universitatea Romano-Americana. Limbile straine reprezinta un avantaj concurential pentru Europa, intreprinderile, persoanele si sistemele de invatamant putand consolida acest avantaj si beneficia de pe urma acestuia. Trebuie imbunatatita relatia dintre universitati si intreprinderi, sporind astfel capacitatea de inovare si este necesar sa se stabileasca legaturi mai stranse intre universitati si organizatii profesionale care ar contribui la adaptarea competentelor interculturale si lingvistice la necesitatile intreprinderilor. Universitatea Romano-Americana ofera exemple bune cu privire la modul in care legaturile internationale intre universitati pot promova mobilitatea si competentele interculturale ca elemente cheie in pregatirea tinerilor  in contextul provocarilor actuale. Universitatea Romano-Americana este una dintre institutiile care vor ajuta pe tinerii romani sa profite de o piată a fortei de munca mai vasta si mai competitiva.

Evenimentul international al anului 2007: Misiunea de studiu a AIDA Bruxelles in China. Leon F. WEGNEZ, Secretarul General al AIDA s-a referit in paginile prestigioasei reviste “Distribution d’Aujourd’hui” la aceasta importanta misiune de studiu